Aproape 3 miliarde de euro din cele 20 puse la dispoziţie de UE au intrat în economia românească din 2007 încoace, iar câteva sute sau chiar mii de IMM-uri au reuşit să supravieţuiască în criză datorită finanţărilor nerambursabile. Totuşi, una dintre cele mai mari probleme întâmpinate de antreprenori a fost accesul la finanţare, iar aici băncile au jucat un rol-cheie în absorbţia de bani europeni, deşi nu de puţine ori au impus restricţii destul de dure la creditare. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, care în prezent se situează undeva în jurul valorii de 13%, este singura soluţie pentru o îmbunătăţire a economiei în 2012, având în vedere că oficialii şi-au ajustat recent prognozele de creştere economică de la 3,5 - 4% la 2 - 3%.
Numirea fostului comisar european Leonard Orban la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, o instituţie proaspăt înfiinţată pentru a accelera ritmul de absorbţie a fondurilor de la Bruxelles, este un prim pas prin care se arată că este nevoie de o eficientizare la nivelul structurilor de stat care gestionează fondurile europene. Însă atât timp cât nu vor avea acces la finanţări din surse alternative, se vor confrunta cu modificări legislative dese şi vor folosi banii europeni exclusiv pentru a supravieţui unei perioade economice incerte, este puţin probabil ca beneficiarii să atragă în economie restul de 17 mld. euro.
Abia 2013 va fi anul în care se va trage linie în bilanţul prin care România arată că a ştiut să folosească banii şi tot atunci, dacă îşi va face temele, va primi o alocare financiară semnificativă şi pentru următorul exerciţiu financiar din perioada 2014 - 2020.
Aproape 3 miliarde de euro din cele 20 puse la dispoziţie de UE au intrat în economia românească din 2007 încoace, iar câteva sute sau chiar mii de IMM-uri au reuşit să supravieţuiască în criză datorită fin
