Practica "schimbării regulilor din timpul jocului" - modificările legislative dese în sistemul de alocare a fondurilor europene - este cea mai mare nemulţumire întâlnită în rândul celor care au luat finanţări nerambursabile, iar cele mai recente reglementări au declanşat şi mitinguri de protest în faţa sediilor unor autorităţi de management. Cea mai recentă schimbare a avut loc în alocarea sistemului de prefinanţare, şi astfel sumele acordate de la bugetul de stat pentru prefinanţările proiectelor plătite din fonduri europene au scăzut de la 30% din valoarea cheltuielilor eligibile la 10% după un ordin dat de ministrul finanţelor la finele lunii iulie.
Specialiştii spun că înainte se dădea prefinanţare de 30% pentru proiectele strategice (cu o valoare maximă a finanţării de până la 5 mil. euro), ceea ce înseamnă că beneficiarii de fonduri europene aveau la dispoziţie, din start,
1,2 mil. euro la un proiect cu o valoare de 4 mil. euro. Ei spun că mecanismul de acordare a prefinanţării era facil, mai ales pe proiectele finanţate prin POSDRU (programul de finanţare pentru proiectele din domeniul resurselor umane), pentru că nu se solicita o garanţie.
"Multe ONG-uri nu aveau bugete din care să-şi susţină cheltuielile de demarare a proiectelor şi au luat prefinanţare de 30% la proiecte strategice, însă nu au avut cum să cheltuie banii. De altfel, s-au făcut publice informaţii potrivit cărora numai 14% din banii acordaţi prin prefinanţări s-au şi cheltuit", este de părere Cătălin Dărăşteanu, consultant economic în domeniul fondurilor europene.
Notificările, actele adiţionale, hotărârile de guvern şi ordonanţele de modificare a legilor pentru obţinerea banilor europeni au întârziat activităţile de proiect şi i-au descurajat pe beneficiarii care au luat bani de la UE.
De altfel, mai multe ONG-uri care au accesat fonduri
