Foto: Thinkstock Orice up-grade important de reţea în telefonia mobilă, atât pe zona de voce, cât şi în traficul de date, a inclus din start şi DN1. Şi nu e de mirare având în vedere că DN1 este una dintre cele mai circulate artere naţionale, poartă a Bucureştiului către staţiunile de pe Valea Prahovei, cale de acces către Aeroportul internaţional "H. Coandă" sau arteră comunicaţională între zonele business/rezidenţiale din nordul Capitalei.
Că eşti şofer sau doar pasager pe şosea, telefonul mobil e tovarăş de drum, partener diurn şi nocturn, secretară, sursă de informaţii. Toate bune şi frumoase, calci pedala, mai dirijezi biznisul în goana maşinii sau doar răspunzi la un apel de la o persoană importantă când... ca un fur, cineva/ceva te lasă fără semnal, în ciuda antenelor care acoperă (şi) DN1. Scapi o înjurătură sau, mai simplu şi modern, "wtf?!", te uiţi cu un ochi la ecranul mobilului şi nu înţelegi nimic. De parcă ai fi trecut printr-o zonă crepusculară, la ieşirea din Bucureşti. Se întâmplă o dată, de două ori, începi să faci nişte conexiuni, aducându-ţi aminte de zonele prin care treceai în momentul perturbării semnalului GSM. Ca într-un puzzle, începi să aşezi piesele: ba un gard verde, înalt şi foarte lung, ba un camion cu prelată la poartă, ba nişte uniforme: chiar pe DN1, obiectiv strategic, Statul Major al Forţelor Aeriene; dinspre str. Jandarmeriei, "culoarul" special creat de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi, oarecum în diagonală faţă de SMFA, Centrul de Comunicaţii Aero şi Informatică şi perimetrul Academiei de Poliţie. Totuşi, pentru reglementări în vigoare, am întrebat la operatori, dar aceştia au indicat mai departe către Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. Al cărei preşedinte, Cătălin Marinescu, s-a uitat prin hrisoave şi a pus degetul pe articole şi alineate: "Conform art. 4 din HG88/20