Acesta este un plan pentru perioada 2012- 2017. La început vom produce legume pentru zacuscă, vinetele şi murăturile pe care le folosim în restaurantele noastre. Ulterior, vom obţine certificarea şi vom începe să producem şi bio, respectiv legume", spune Petrescu. Pentru a obţine certificarea bio este nevoie ca terenurile să intre într-un proces de reconversie care durează mai mulţi ani. Procesul de reconversie presupune ca terenul respectiv să fie curăţat de pesticide, în grăşăminte şi fertilizatori chimici. El explică faptul că deţine cinci loturi de teren la Mihăileşti, judeţul Giurgiu, pe care vrea să le unească şi să facă o fermă de 7 hectare. "Nu doresc să mă transform în agricultor, însă doresc să am un control mai bun asupra produselor pe care le utilizăm în restaurante." Petrescu explică faptul că această idee i-a venit în urmă cu cinci ani, când a cumpărat terenurile. Ulterior s-a decis să o şi pună în practică. Deşi economia era într-o perioadă de boom, preţurile terenurilor în momentul când au fost achiziţionate de Petrescu nu ajunseseră la nivelul lor maxim, atins în 2008. El recunoaşte însă că este o investiţie pe termen lung, care nu îi va aduce bani direct, însă va ajuta imaginea companiei şi va contribui la fidelizarea clienţilor. "Banii vor veni indirect."

Alte exemple Petrescu nu este singurul om de afaceri care şi-a făcut fermă. Un alt exemplu este Camelia Şucu, una dintre cele mai bogate femei de afaceri locale, cunoscută mai ales prin prisma businessului din industria mobilei de lux Class Living. Ea declara în urmă cu câteva luni că vrea să se "reinventeze" şi să înceapă o afacere de la zero în agricultură. Şucu spunea că vrea să dezvolte un proiect de tip greenfield prin care să construiască trei ferme de vaci în judeţele Arad şi Alba, unde va achiziţiona sau va lua în arendă terenuri. De asemenea, Mihai Miron, unul dintre pr