Când organismul respinge anumite alimente, apar dureri de stomac, balonare şi oboseală. Fiecare ţară are propriile alimente \"păcătoase\": la noi, glutenul şi laptele de vacă sunt în top. Sursa: SHUTTERSTOCK
Intoleranţa alimentară presupune o reacţie de respingere a unor alimente. Se diferenţiază de alergie, caz în care organismul răspunde în maximum zece minute de la ingerarea alimentului, prin urticarie, inflamarea feţei şi chiar şoc anafilactic.
Fiindcă semnele intoleranţei apar şi după două zile şi sunt vagi (oboseală, balonare, dureri de stomac), boala e greu de diagnosticat.
Aflaţi mai jos care sunt alimentele care pun, în general, românilor probleme şi ce investigaţii sunt recomandate.
Din ce în ce mai multe alimente produc probleme
De cele mai multe ori, intoleranţa se moşteneşte genetic, dar şi consumul excesiv al anumitor alimente favorizează apariţia ei. "Diversitatea alimentelor rafinate a dus la exacerbarea simptomelor şi a numărului produselor la care dezvoltăm intoleranţă", explică nutriţio nistul Ştefan Ionuţ.
Organismul va reacţiona la alimentul la care prezintă intoleranţă, indiferent de modul în care îl preparaţi şi de cantitate. Spre deosebire de alergii, unde reacţia este la fel de virulentă, indiferent de cantitate, în cazul intoleranţei, simptomele scad în intensitate direct proporţional cu cantitatea.
"Simptomatologia va fi dictată şi de repetabilitatea consumării alimentului. Pe baza rezultatelor testelor, se stabileşte gradul de intoleranţă (care poate fi de la scăzut la ridicat, de obicei, pe 4 grade). Individul va fi consiliat dacă trebuie să excludă alimentul o perioadă de timp (de la 3 la 12 luni) şi apoi reintrodus treptat sau nu", precizează medicul.
Testele au arătat că românii se confruntă frecvent cu intoleranţă la gluten, lapte de vacă, drojdie, albuş de ou şi porumb. "De obice
