Omenirea consumă în nouă luni mai mult decât poate produce într-un an, iar principala resursă cu rol geopolitic în Orientul Mijlociu va fi apa, nu petrolul. La astfel de concluzii îngrijorătoare au ajuns cei de la Naţiunile Unite, care spun că mare parte din apa potabilă este folosită la irigaţii.

La scară planetară, spaţiul destinat producerii hranei se extinde cu repeziciune, din cauza consumului pe cap de locuitor şi creşterii populaţiei, iar posibilitatea apariţiei foametei la nivel mondial creşte în fiecare an.

Potrivit unui raport al ONU, în România riscul de apariţie a foametei este mediu, la fel ca în state precum Bulgaria, Rusia, China, Argentina sau Brazilia.

Ţările din centrul şi estul Africii, precum Ciad, Sudan, Congo sau Somalia, au mari probleme cu agricultura, din cauza secetei din acest an, iar populaţia deja se confruntă cu simptomele unei foamete generalizate.

Raportul ONU atrage atenţia că Orientul Mijlociu va avea curând o problemă uriaşă cu apa potabilă, dacă ţările din această zonă nu vor coopera între ele pentru gestionarea resurselor.

În lume, 70% din apa potabilă este folosită la irigaţii, 22 de procente în industrie şi numai 8 % pentru consum casnic.

Pentru a-şi produce mâncarea, omenirea foloseşte 33% din suprafaţa Pământului. Un sfert din suprafaţa Terrei este reprezentată de deşerturi, munţi şi oraşe, deci neutilizabilă pentru producerea hranei, iar 12% sunt parcuri sau rezervaţii.

La rata actuală de extindere a terenurilor folosite pentru producerea hranei, agricultura va fi înghiţit aproape tot habitatul natural rămas în maximum 40 de ani.

Omenirea consumă în nouă luni mai mult decât poate produce într-un an, iar principala resursă cu rol geopolitic în Orientul Mijlociu va fi apa, nu petrolul. La astfel de concluzii îngrijorătoare au aju