Guvernul întârzie de mai bine de zece luni aprobarea noii strategii energetice a României, deşi avem nevoie urgentă de investiţii uriaşe în acest sector.
Sectorul energetic românesc este extrem de atractiv pentru investitorii străini, întrucât are nevoie de investiţii uriaşe, iar resursele sunt variate şi încă neutilizate la adevăratul lor potenţial. În 2010, pentru a atrage investiţii, Ministerul Economiei început să lucreze la o nouă strategie energetică a României pentru următorii 25 de ani. Aceasta pentru că actuala strategie a fost adoptată în 2007, când realităţile economice erau cu totul altele.
Documentul a fost gata la începutul acestui an, iar „Adevărul" l-a publicat în premieră în luna ianuarie. Însă proiectul a fost lansat în dezbatere publică abia în luna aprilie şi a rămas la acest stadiu, deşi premierul Emil Boc declara, în iulie, că va fi adoptat de Guvern până la sfârşitul verii. Ultimele declaraţii pe această temă îi aparţin lui Alexandru Săndulescu, director general în minister, care a afirmat în urmă cu două săptămâni că va avea loc o nouă dezbatere publică la sfârşitul lunii octombrie.
Companiile renunţă la proiecte
Investitorii nu pot lua astfel nicio decizie privind propria lor strategie în România, dar bugetul lor de investiţii nu stă pe loc şi se îndreaptă spre alte ţări. Cel mai relevant exemplu este retragerea giganţilor GDF Suez, Iberdrola şi RWE din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, la începutul acestui an. Ei ar fi trebuit să investească în acest proiect un miliard de euro din cele patru necesare în total şi au motivat exact prin lipsa predictibilităţii cadrului legislativ din sectorul energetic.
Mai mult, după ce „Adevărul" a publicat proiectul strategiei, în ianuarie, reprezentanta unei agenţii din cadrul Ministerului Economiei din Germania, care promovează investiţiile companii