Pe 1 martie 1898, sub înaltul patronaj al Regelui Carol I, avea loc prima audiţie a "Poemei Române". Adolescentul George Enescu avea atunci să îşi lege pentru totdeauna numele de regii României, într-un fel în care genialul artist nu avea cum să-l intuiască. "Poema română" avea să devină, decenii la rând, "un simbol al Coroanei nedreptăţite istoric şi trimise în exil" şi, mai târziu, semnalul tuturor ceremoniilor oficiale ale Casei Regale a României, o dată cu reîntoarcearea, între graniţele ţării, a Majestăţilor Lor, Regele Mihai I şi Regina Ana.

Detalii despre această continuă însoţire dintre regalitate şi muzica lui Enescu ne-a oferit Alteţa Sa Regală Principele Radu, cu prilejul lansării oficiale a CD-ului "Muzica Regelui" (sâmbătă, 24 septembrie). "Poema Română a fost piesa muzicală care l-a însoţit toată viaţa pe Majestatea Sa", ne-a istorisit ASR Principele Radu. "A fost un pansament pentru un suflet zbuciumat, aflat departe de ţara în care s-a născut şi a fost de asemenea un refugiu spiritual. De câte ori se mutau într-o casă nouă, înainte de a despacheta bagajele şi mobila, Majestăţile Lor scoteau discul de vinil, pick-up-ul şi două scaune. Se aşezau şi ascultau «Poema Română», în liniştea casei goale. La fel făceau şi când plecau dintr-o casă. Acest gest spune multe despre felul în care muzica şi România au jucat un rol în viaţa Majestăţilor Lor."

Pentru Regele Mihai I, Poema Română avea să se suprapună peste sentimentul de "acasă", în perioada de exil. Dar acum, revenit între graniţele patriei sale, ce ascultă Majestatea Sa? "Asculta «Poema Română». Dar acum, fiind acasă, nu mai este cântecul din bagaj. «Poema Română» este acum cea mai exactă, cea mai frumoasă exprimare în sunet a Coroanei regale şi a muzicii de sorginte românească. De asemenea, toate întâlnirile oficiale, la Palatul Elisabeta, încep cu «Poema Română»." Remarc