Acum un an, grecii se prăjeau la soare şi pierdeau ore întregi la terase. În prezent, lumea financiară vorbeşte de intrarea în faliment a statului elen. Grecia a intrat într-o adâncă recesiune acum trei ani şi se luptă să iasă la suprafaţă. Investiţiile publice şi private au fost oprite. Datoria publică a crescut substanţial, rata oficială a şomajului a ajuns la 17%.
Presat de creditorii internaţionali, Guvernul de la Atena a adoptat mai multe măsuri de austeritate.
Într-un scurt interviu acordat gândul, Excelenţa Sa Ambasadorul Greciei la Bucureşti, George Poukamissas, descrie actuala situaţie a Greciei ca fiind una "foarte grea, chiar dacă nu insurmontabilă". El crede că "mai presus de orice se află coeziunea socială a poporului grec".
Întrebat care consideră că ar fi cea mai bună soluţie pentru Grecia şi dacă ştergerea datoriilor ar reprezenta o soluţie pentru ţara sa, ambasadorul Greciei a dat un răspuns diplomatic. "Orice soluţie s-ar propune, trebuie să fie înscrisă în cadrul instituţional al zonei euro", ne-a declarat George Poukamissas.
Pe de altă parte, ambasadorul Greciei susţine "contribuţia de solidaritate" anunţată de autorităţile din Grecia. "Când cerem solidaritatea partenerilor noştri, solidaritatea cetăţenilor către cetăţeni este indispensabilă. E vorba de una din multele măsuri", a mai spus ambasadorul Greciei la Bucureşti.
"Taxa de solidaritate" va fi cuprinsă între 1% şi 4% şi se va aplica persoanelor cu salarii mari. Pentru miniştri, parlamentari şi alte categorii de funcţionari publici cu venituri importante, acest impozit va fi de 5%.
Măsurile de austeritate luate de Grecia, pe scurt
În luna ianuarie a anului trecut, Olli Rehn, la acea vreme candidat la funcţia de comisar european pentru afaceri economice, dădea asigurări că Grecia nu va fi eliminată din zona euro.
Guvernul de la Atena urma să prezin