După ce Țările de Jos și Finlanda au spus "nu" aderării României și Bulgariei la spațiul comun fără frontiere Schengen, experții europeni consideră că mai există o șansă de compromis până la sfârșitul acestui an.
Președinția poloneză, cea care și-a stabilit ca prioritate în cursul celor șase luni la cârma consiliului de miniștri ai UE să ajute România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen, vor face tot posibilul să ajungă la o decizie pe acest subiect la următorul consiliu european din 17-18 octombrie, a spus, pentru "Adevărul Europa", Yves Pascouau, expert pe probleme de afaceri interne ale UE pentru think-tank-ul European Policy Centre din Bruxelles.
"Dacă România și Bulgaria au primit un răspuns negativ din partea miniștrilor finlandez și olandez, acesta nu este definitiv - mai este timp, până la sfârșitul președinției poloneze (31 decembrie 2011) să se ia o decizie favorabilă. Discuția și procesul decizional se va muta acum între șefii de stat și guverne ai UE și problema aderării celor două țări va fi cel mai probabil pusă pe masa de discuții la următorul consiliu european," a spus Pascouau. "Cred că România și Bulgaria se pot aștepta la un răspuns pozitiv după consiliul din octombrie, pentru că președinția poloneză este foarte puternică și bine pregătită," a adăugat acesta.
Citește și: Eşec Schengen, dar am recâștigat un mare prieten. Mulțumim, Polonia!
România și Bulgaria sunt pregătite, tehnic, să intre în spațiul Schengen. Procesul care a început acum este unul politic, iar Finlanda și Țările de Jos au dubii în privința aderării celor două țări. Grija principală ar fi granița cu Grecia, care a fost criticată de mai multe ori pentru incapacitatea de a gestiona numărul de imigranți ilegali sosiți pe insulele sale, spune Pascouau. O dată cu intrarea Bulgariei ș României în spațiul comun fără frontiere, aceasta ar comunica direct cu re
