Cele două tronsoane de autostradă pe care ministerul doreşte să le scoată la licitaţie pentru a fi construite şi operate în concesiune vor necesita resurse financiare importante, imposibil de obţinut de către stat şi dificil de furnizat chiar de către viitorii concesionar. Numai proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, licitat acum doi ani, presupunea cheltuieli de aproximativ 2 miliarde de euro, din care construirea celor 55 kilometri costa 1,2 miliarde de euro, proiectarea şi lucrările preliminare 150 de milioane de euro, plata consultantului şi managementului proiectului era 350 de milioane de euro iar utilajele costau 200 de milioane de euro, adică în total de 1,9 miliarde euro.Luând în calcul un preţ minim de 6 milioane euro pe kilometru pentru segmentele Centura Sud (50 km )şi Braşov Făgăraş (60 km) rezultă că mai trebuie alocaţi 660 milioane euro, suma totală fiind de 2,5 miliarde euro. Banii vor fi returnaţi pe durata concesiunii din taxele colectate de concesionar pe autostradă şi/sau din subsidiile primite de acesta de la bugetul statului. Precedenta înţelegere pentru Comarnic-Braşov, semnată cu gigantul Vinci, a eşuat exact deoarece firma nu a reuşit să asigure finanţarea în condiţiile impuse de statul român.

Cine dă atâţi bani?

Uzual sume atât de uriaşe nu sunt de găsit la o singură bancă iar finanţările vin din împrumuturi sindicalizate acordate de mai multe bănci şi deseori cu implicarea financiară a unor instituţii financiare importante, precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Prima dintre a fost implicată şi întentaiva de concesiune din 2008 şi are dobânzi mai mici decât a doua. In cazul unei noi concesiuni în România BEI ar putea cere garanţii din partea statului, după eşecul precedent, spune Erich Mascheker, director pentru finanţareaa proiectelor din transportur