Europa este presată de timp pentru a veni cu măsuri concrete în lupta cu criza datoriilor de stat. Printre soluţiile propuse se numără suplimentarea puternică a fondurilor mecanismului de salvare al zonei euro şi integrarea politicilor fiscale ale economiilor europene. Totuşi, decizia de a majora resursele Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE) se poate lovi de agenţiile de rating care ar putea retrograda calificativele unor ţări din regiune, iar politica fiscală comună ar creşte considerabil costurile de finanţare pentru Franţa şi Germania.
Analiştii spun că o majorare cu mai multe mii de miliarde de euro a puterii de creditare a FESF, chiar dacă reduce impactul datoriilor asupra economiilor aflate în dificultate, va creşte pasivul din bilanţul BCE şi ar face aproape imposibilă refinanţarea băncii în cazul unui faliment al unui stat din zona euro. Mai mult, ratingul FESF ar urma să fie retrogradat, ceea ce ar afecta încrederea investitorilor că-şi vor recupera investiţiile.
"În zona euro nu mai există opţiuni ieftine şi fără riscuri pentru a majora resursele FESF", a declarat şeful agenţiei de rating S&P David Beers, citat de agenţia Thomson Reuters.
Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel este convins că un eventual faliment al Greciei ar distruge încrederea investitorilor în zona euro şi pieţele europene ar suferi din cauza fenomenului de contagiune.
"Trebuie să luăm măsuri pe care le putem controla", a afirmat Merkel, făcând o paralelă între situaţia din Grecia şi falimentul băncii americane Lehman Brothers, una din cauzele crizei economice mondiale.
Parlamentele europene discută în aceste zile pe marginea majorării plafonului de 440 mld. euro a FESF pentru a permite cumpărarea prin intermediul acestuia a datoriilor statelor e