Aderarea României la spaţiul Schengen a fost amânată pe termen nedefinit. Totul depinde acum de măsura în care raportul pe justiţie, ce va fi publicat de Comisia Europeană în februarie 2012, va reuşi să dea destule argumente Bucureştiului şi Sofiei pentru a convinge Olanda şi, într-o mai mică măsură, Finlanda că grănicerii nu fac parte dintr-un sistem corupt şi incompetent şi că justiţia funcţionează. Cum raportul din februarie e unul tehnic, este foarte probabil ca discuţia să fie din nou amânată, până după raportul din vara anului următor. Calendaristic vorbind, aeroporturile pot fi incluse în spaţiul Schengen doar la 2 aprilie sau 31 octombrie ale fiecărui an, din cauza procedurilor internaţionale de trafic aerian. Diplomaţi europeni au confirmat pentru revista 22 că Olanda este jucătorul-cheie, Finlanda fiind mai uşor de convins. „Haga se comportă de parcă întreaga Europă ar fi în mâinile lor. Nu dialoghează cu nimeni, aşa că singura opţiune e să aşteptăm să-şi schimbe părerea“, spune un diplomat UE.

Lipsa de solidaritate

Vizita de luni a premierului finlandez Jyrki Katainen la Haga avea pe agendă şi subiectul Schengen. Nicio noutate, însă, faţă de săptămâna trecută. Cele două capitale nu vor să lase niciun loc de manevră, până la raportul CE din februarie. Asta în caz că România şi Bulgaria ar încerca să preseze redeschiderea subiectului la summitul liderilor UE din 17-18 octombrie, dedicat în principal crizei euro. Spre deosebire de întâlnirile miniştrilor de Interne, coordonate de preşedinţia poloneză a UE, summitul la nivel de premieri şi şefi de stat este organizat de către Cabinetul preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy. „Noi am încercat să obţinem un compromis la Consiliul de Miniştri, acum este la latitudinea României şi Bulgariei să stabilească împreună cu Van Rompuy dacă vor includerea subiectului pe agenda summitului U