10.000 de manuscrise, codice sau cărţi vechi, unele de aproape 700 de ani, alcătuiesc fondul de Colecţii Speciale ale Bibliotecii Academiei Române din Cluj. Ţinute deocamdată sub cheie şi păstrate în condiţii speciale, la adăpost de căldură, umiditate şi lumină pentru a nu se deteriora, o parte din „nestematele" Academiei vor fi expuse în primăvara anului viitor.

Cea mai veche carte din colecţia Academiei este un manuscris, un codice medieval, din secolul al XIII-lea. Scris în latină, pe suport de pergament, codicele de la Biblioteca Academiei este de fapt o culegere de decrete a papei Grigore al IX-lea, spune Bogdan Crăciun, coordonatorul Departamentului de Colecţii Speciale ale Bibliotecii Academiei Române din Cluj. Contrar aşteptărilor multora, conţinutul volumului, spune specialistul, nu aduce nimic interesant. „Ce este valoros în acest codice, ca şi în altele de acest gen, sunt însemnările, istoria lor, partea de identificarea a copistului, a locului unde au fost copiate sau partea de filigrane. Partea tehnică este cea care dă valoare şi lectorii ulteriori. Pe baza acestora se poate reface un adevărat traseu al cărţii respective. Multe dintre cărţile pe care le avem aici sunt pline de însemnări", a precizat Crăciun.

Cipariu, principalul donator de cărţi

Tot în fondul de Colecţii Speciale se află şi o Biblie din secolul secol XV, tipărită la Nurnberg, în 1478, de peste 900 de pagini, cea mai veche carte religioasă din depozitul Academiei din Cluj. „Este una dintre cele mai vechi biblii pe care le avem. În fapt, este un incunabul (n.r. carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, până la sfârşitul anului 1500), în limba latină. De altfel, toate incunabulele pe care le avem noi sunt în limba latina. Cartea provine din colecţia Episcopei romano-catolică de Satu-Mare", a explicat Crăciun. Majoritatea incunabulelor din Biblioteca Academiei