Multe întârzieri şi erori în gestionarea fondurilor europene au determinat rate de absorbţie reduse în unele ţări UE, iar europarlamentarii au pregătit pentru viitorul buget 2014-2020 noi reguli.
Eurodeputatul german Michael Theurer a prezentat Parlamentului European greşelile frecvente care s-au făcut în ultimii ani în cheltuirea fondurilor UE şi a propus mai multe măsuri pentru bugetul 2014-2020. Atacată din toate părţile de marii contributori, pe fondul crizei datoriilor, Comisia Europeană găseşte cu greu explicaţii pentru ratele de absorbţie extrem de mici în unele state membre.
Un astfel de exemplu este România, cu cel mai mic procent de cheltuire a fondurilor structurale din UE. Statele membre, sub presiunea menţinerii sub control a deficitelor, propun ca cei care nu au reuşit să cheltuiacă să nu mai primească bani. Această poziţie nu este bine văzută la Bruxelles. În rândul eurodeputaţilor, părerile sunt împărţite.
Ieri, la Strasbourg, s-a prezentat primul raport privind viitoarea politică de coeziune, document care a evidenţiat principalele greşeli din actuala perioadă de programare. Întârzieri, prea mult control, proceduri prea complicate, lipsă de coerenţă a Comisiei Europene, deficienţe de fonduri şi resurse administrative puţine au fost principalele cauze ale ratelor mici de absorbţie, potrivit raportorului german.
Primele întârzieri au apărut în perioada de programare, au urmat cele generate de recesiune şi, implicit, de cofinanţări. Alte întârzieri au fost cauzate de diferenţele legislative UE - state membre care au trebuit reglate şi de cerinţa Bruxelles-ului, care a vrut noi instituţii pentru gestionarea programelor operaţionale la nivel naţional şi regional. „Capacitatea de absorbţie nu este un parametru, ci o variabilă. Aceasta diferă în mod considerabil în diferitele state membre şi, prin urmare, sunt necesare sol
