În urma întâlnirii de la Washington a oficialilor Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale şi a miniştrilor de Finanţe ai statelor din grupul G20, liderii europeni au decis ca fondul de urgenţă al mecanismului de stabilitate financiară să fie suplimentat, însă timpul lucrează împotriva lor.

Politicienii europeni, obişnuiţi să ceară statelor mai mici să conducă o politică fiscală riguroasă şi să le dea acestora sfaturi în privinţa reformelor economice necesare, s-au trezit la summitul de la Washington într-o postură nouă: cea de acuzat. În loc ca Franţa şi Germania să facă presiuni asupra Braziliei şi Indiei, de această dată rolurile au fost inversate. Speriate de posibilitatea ca să se extindă şi asupra lor criza zonei euro, statele în curs de dezvoltare - dar şi SUA şi China - au cerut europenilor să îşi rezolve cât mai rapid problemele, oferindu-le acestora ajutorul: „de această dată, epicentrul crizei este Europa", a declarat ministrul de Finanţe brazilian, Guido Mantega, citat de cotidianul american New York Times.

Se va evita falimentul Greciei?

După întoarcerea de la Washington, liderii europeni au anunţat un proiect ambiţios, cu ajutorul căruia încearcă să recâştige atât încrederea celorlalte state, cât şi cea a pieţelor financiare. Planul prevede în primul rând suplimentarea Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF; dacă acum acesta dispune de fonduri în valoare de 440 miliarde euro, în viitor acestea ar urma să crească până la suma de 2.000 de miliarde. Conform celui de al doilea punct al planului, investitorii privaţi vor trebui să renunţe la jumătate din datoriile Greciei către ei - ceea ce ar echivala cu falimentul statului elen.

BBC relatează că, deşi până acum liderii europeni au negat că ar exista un plan care să prevadă falimentul Greciei, se pare că acesta există, şi că scopul său este de a permite Grecie