Discuţiile avute între oficialii mai multor state europene cu diverşi reprezentanţi ai marilor grupului financiare, prilejuite de întâlnirea anuală a FMI cu Banca Mondială, nu au adus rezultatele scontate. Discuţiile, avute la Washington, s-au concentrat, după cum era de aşteptat, pe situaţia din zona euro şi pe problema Greciei, scrie presa străină.
Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
În timp ce cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, duminică, faptul că, acum, falimentul Greciei ar distruge zona euro, lăsând astfel să se înţeleagă faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru a evita acest lucru, surse citate de diverse publicaţii străine susţin că UE ia în considerare, la modul serios, mărirea capacităţii financiare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), fondul de salvare al zonei euro.
The Telegraph, de exemplu, susţine că printre măsurile propuse se numără nu doar majorarea disponibilităţilor EFSF (de la 440 la 2.000-3.000 de miliarde de euro), ci şi reducerea datoriilor Greciei cu 50% (aşa-numitul haircut). Mai mult decât atât, şefa FMI, Christine Lagarde, a anunţat că FMI are nevoie, la rândul lui, de o recapitalizare de câteva miliarde de euro.
Falimentul Greciei este considerat drept singura soluţie, deşi departe de a fi ideală, şi de unii economişti români.
"Grecia trebuie scoasă din acest cerc vicios. Ea ar putea să îşi achite parţial obligaţiile astfel încât, cât mai rapid posibil, datoria externă să scadă de la 160-170% din PIB la 80-90% din PIB, nivel considerat a fi sustenabil", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. "Varianta acestui faliment controlat este mult mai realistă decât cea a ieşirii Greciei din zona euro", a adăugat el.
Merită sub