Nesoluţionarea conflictului transnistrean reprezintă cel mai mare risc pentru viitorul Acord privind instituirea zonei liber schimb cu Uniunea Europeană. Oficialii susţin că încercările de a include reprezentanţii Tiraspolului în grupurile de negociatori cu UE au eşuat din cauza nedorinţei autorităţilor separatiste.
Un acord de liber schimb clasic putea fi negociat cu UE în mai puţin de un an, însă un acord cuprinzător şi aprofundat complică puţin lucrurile pentru Republica Moldova. Avantajul este însă că înscrie ţara pe o traiectorie europeană şi o apropie de clubul comunitar. Sunt concluziile autorilor studiului „Consecinţele unei zone de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare asupra economiei Republicii Moldova", lansat ieri la Chişinău.
Studiul face o analiză minuţioasă a schimburilor comerciale ale Moldovei cu toate ţările UE, a acţiunilor realizate până în prezent, şi sugerează ce are de făcut ţara noastră pentru a încheia, într-un orizont de timp rezonabil, un acord de liber schimb cu UE.
Referindu-se la stadiul actual al negocierilor, Victor Barbăneagră, viceministru al Finanţelor, a menţionat că 21 dintre cele 25 de capitole ale blocului economic negociate cu UE au fost deja închise. „Au mai rămas patru, printre care protecţia mediului, transporturile şi taxarea, care sunt, poate, cele mai complicate", a precizat oficialul.
Viceministrul a ţinut să sublinieze că în privinţa ajustării taxelor şi accizelor la cotele din UE, autorităţile de la Chişinău sunt „foarte precaute", deoarece o majorare prea mare a taxelor la ţigări sau alcool poate duce la creşterea contrabandei din Ucraina.
Transnistria, o „nucă tare"
Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe, a remarcat că viitorul acord de liber schimb „va trebui să fie aplicat pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în Transnistria", asupra acestui aspect i
