Uranus, privit de pe Pământ, s-a aflat luni în opoziție cu Soarele. Datorită acestui lucru, astronomii au putut observa cel mai bine gigantul de gheață, informează Discovery. În mod obișnuit, Uranus este vizibil mai greu.

Astronomul Mark Thompson precizează în articolul publicat pe site-ul news.discovery.com că, orbitele planetelor nu sunt circulare, ele sunt de fapt elipse. Conform celor trei legi ale mișcării planetelor descoperite de Kepler, planeta se mișcă în jurul Soarelui pe o orbită eliptică, în central căreia se află Soarele. Deplasarea unei planete devine mai rapidă pe măsură ce se apropie de Soare. Cu cât o planetă se află mai departe de Soare, cu atât își va încheia mai târziu ciclul de revoluție.

Uranus este a șaptea planetă de la Soare și a treia că mărime ca diametru. Plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului, Uranus, primește foarte puțină căldură. Având un diametru de 52.000 km, Uranus este de 5 ori mai mare decât Terra

Majoritatea planetelor se învârt pe o axă aproape perpendiculară pe planul eliptic, însă axa lui Uranus este aproape paralelă cu elipsa. Uranus are, oficial, 27 de sateliți care au fost botezați după personaje din piesele lui William Shakespeare și Alexander Pope.

La trecerea navei Voyager 2 la 24 ianuarie 1986 , singura navă care a vizitat planeta Uranus, polul sud al lui Uranus era orientat aproape direct înspre Soare. Așa se poate explica faptul că regiunile polare ale lui Uranus recepționează mai multă energie de la Soare decât regiunile ecuatoriale. Uranus este totuși mai caldă la ecuator decât la poli. Mecanismul exact care stă la baza acestor fapte este însă, necunoscut.