Deşi lucrează « twenty-four/seven » (24/7), cum zic americanii, Radu Roşu (36 de ani) spune că este mulţumit cu ceea ce face: şi-a pus pe picioare o afacere de succes, are doi copii "care cresc frumos" şi este căsătorit de zece ani. Totuşi, faţă de confraţii săi, programatorii din România, el munceşte de la balconul casei, deasupra unei păduri şi ascultă păsările. În Chapel Hill, Carolina de Nord.

În 2001, după tragedia 9/11, a hotărât că e momentul să pună bazele unei companii de software, Eloquentix, în care lucrează cu alţi 25 de români. Radu spune că nu este un om căruia i-a mers bine, ci "dacă mie îmi merge bine, este datorită lor" (echipei de programatori cu care lucrează, n.r.).

"La 23 de ani, programam pe plajă, în Caraibe"

Aventura lui Radu a început când avea 11 ani, iar familia Roşu a hotărât să emigreze în Statele Unite. Era un copil care făcea năzbâtii, "golănaş într-un fel sau altul", însă tupeul de atunci l-a ajutat când a pus bazele companiei, explică el.

"Din punct de vedere material, sigur am fost impresionat", îşi aminteşte Radu despre momentul în care a ajuns în America, în 1986. "Rafturile erau pline de carne- era ceva de fotografiat şi trimis poze în ţară. În acelaşi timp, la nivel social, nu am fost impresionat".

Acolo, viaţa familiei s-a desfăşurat lent: "Când eşti aici, trebuie să construieşti de la zero. Asta ia timp, răbdare, persistenţă. America este bine reflectată în jocul naţional de baseball, unde stai şi, deodată, booom! Clar, a fost o perioadă de stat, de asimilat, de înţeles cum poţi să ai succes aici, în felul tău. Care este un lucru esenţial. America este liberă. Sistemul nu stă să te blocheze", spune antreprenorul.

"Cred că cel mai nostim a fost când, după o noapte albă, în care făcusem o lucrare la facultate, am mers la advisorul (coordonator, n.r.) meu şi am zis: ‘Sunt cam obosit, grea şcoala