Dacă, ajunşi la Herăşti, sîntem uimiţi în faţa imaginii neaşteptate a casei pe care Udrişte Năsturel o construieşte în 1641-1643, trebuie să ştim că forma actuală este dată de una dintre cele mai remarcabile restaurări făcute în anii ’50.
De la data construirii şi pînă la restaurare, întregul ansamblu al curţii suferă numeroase transformări. Fiindcă, aşa cum firesc se întîmplă atunci cînd e vorba de construcţii de sute de ani, curtea lui Udrişte trece din generaţie în generaţie, îşi schimbă proprietarii, este îngrijită sau uitată, transformată pentru nevoile de moment sau mai de durată, folosită sau părăsită.
DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Printre blocuri la Focşani Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa La Căiuţi Zidită de cei doi fraţi, Udrişte şi Cazan Năsturel, curtea de la Herăşti trece în posesia urmaşilor lui Udrişte, care o stăpînesc cca 100 de ani. La sfîrşitul anului 1831 – cum afirmă istoricul Radu Greceanu, autorul celui mai complet istoric al moşiei şi curţii de la Herăşti – casa trece în proprietatea lui Miloş Obrenovici, domnitor al Serbiei. În 1836, cînd abdică de la tronul sîrbesc, Miloş se stabileşte în Ţara Românească şi, în 1839, locuieşte pentru cîteva luni la reşedinţa sa de la Herăşti. Aceasta este perioada în care au loc cele mai multe modificări aduse întregului ansamblu al curţii. Casa este reparată şi extinsă, corpului principal i se adaugă un turn cu două niveluri, care îi schimbă înfăţişarea în mod semnificativ. Cît priveşte biserica, ea este îmbrăcată încă din 1833, tot la iniţiativa lui Miloş, într-o nouă haină de factură neoclasică, specifică epocii. Tot de atunci datează şi iconostasul şi cîteva strane cu armele familiei Obrenovici. Anexe administrative şi gospodăreşti, grajduri sînt adăugate în jur de 1880 de către urmaşii lui Miloş Obrenovici.
În 1881, moşia este cumpărată de Anastase
