În scandalul fondurilor europene, mult-trâmbiţata fraudă a fost retrogradată de autorităţi la banala "corecţie financiară".

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu subiectul, pe scurt, povestea este următoarea. Comisia Europeană a demarat în această primăvară un audit asupra proiectelor derulate de autorităţile locale din ţara noastră, constatând mai multe nereguli. Guvernul a decis în luna iunie să nu mai trimită facturi spre decontare la Bruxelles pentru programele derulate pe Axa 2 a Programului Operaţional Regional - îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale, de teamă că vor fi blocate şi alte fonduri. Ministerul Dezvoltării, Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor şi alte instituţii subordonate au trecut la verificarea procedurilor de achiziţii publice din proiectele europene.

Concluziile raportului demonstrează incapacitatea instituţiilor statului român de a gestiona acest domeniu. În locul hoţiilor şi şmecheriilor baronilor, se evidenţiază incompetenţa instituţiilor care au obligaţia de a supraveghea modul în care sunt utilizate fondurile europene. Acestea ori au închis ochii la neregulile şefilor de Consilii Judeţene, ori pur şi simplu nu au avut habar de prevederile legislaţiei europene.

Cu documentele în buzunar, "baronii" s-au plâns din start că au avut toate actele necesare derulării în bune condiţii a proiectelor europene. Unii aduc dovezi suplimentare, cum ar fi decizii definitive ale instanţelor de judecată. Ministerul Dezvoltării, prin vocea doamnei ministru Elena Udrea, recunoaşte, în luna august, că au existat erori şi din partea instituţiei pe care o conduce, dar că nu vor exista sancţiuni.

Este prima contradicţie între două decizii ale instituţiilor statului român. Nu şi ultima. Se cer noi verificări asupra aceloraşi proiecte. Frauda devine oficial neregulă administrativă, penalizată printr-o corecţie financiară.