Isopul, cunoscut inca din antichitate si pomenit de David in Psalmii sai - "Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati, Spala-ma-vei si mai virtos decit zapada ma voi albi" - era folosit in vechime ca o planta purificatoare. Numele ii vine de la grecescul "azob", care inseamna planta sfanta, nume care i s-a dat pentru ca isopul era folosit la curatirea templelor. La noi, isopul creste numai cultivat pe soluri calcaroase, la lumina si caldura multa. Florile isopului sunt mici, albastre sau de un albastru-violaceu.
De-a lungul timpului, isopul a fost folosit in tratarea a numeroase afectiuni medicale, fiind un bun expectorant, antispasmodic, sedative si stimulent, carminativ, vasodilatator periferic, antiinflamator si tonic natural. Exista multe modalitati in care se poate beneficia de numeroasele proprietati curative ale acestei plante.
Infuzia se prepara din una, doua lingurite de planta bine uscata si maruntita la o cana de apa clocotita. Vasul se lasa acoperit 15, 20 de minute dupa care ceaiul se strecoara. Se beau doua ceaiuri pe zi.
In cazul durerilor de gat se poate face gargara cu o infuzie mai concentrata, doua linguri de planta la 100 ml de apa clocotita. In ceea ce priveste actiunea asupra tubului digestiv, isopul are un efect usor laxativ, intareste mucoasa intestinala si bucala si relaxeaza orice spasm sau tensiune din aceasta zona.
Tinctura de isop detoxifica organismul. Se poate prepara in casa punand intr-un vas de sticla, borcan de exemplu, 50 de grame de planta maruntita peste care se toarna un sfert de litru de alcool alimentar si, bine infiletat, se lasa la macerat timp de 15 zile, agitandu-se zilnic. La sfarsit, se strecoara si se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa. Tincture poate fi folosita timp de doi ani de la data cand a fost culeasa planta. Pentru detoxifierea organismului se ia c
