Autorităţile din Ialomiţa au cele mai mari restanţe în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, figurând cu doar 16 milioane de euro absorbite într-un raport întocmit de Institutul pentru Politici Publice (IPP), intitulat „Fondurile structurale, de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă".
Beneficiarii „campioni" la banii europeni sunt, potrivit analizei IPP, bucureştenii, cu 1,1 miliarde de euro. Pe celelalte locuri fruntaşe se află judeţul Iaşi (peste 344 de milioane de euro), urmat de Cluj (283 de milioane de euro), Timiş (281 milioane de euro) şi Dolj (277 de milioane de euro).
Cele mai puţini bani europeni s-au dus în judeţul Ialomiţa (16 milioane de euro), în Caraş Severin (33 de milioane de euro), Galaţi (41 de milioane de euro), Sălaj şi Harghita (61 de milioane de euro).
Cel mai mare proiect ca valoare absolută a bugetului accesat de o autoritate publică locală a fost, potrivit IPP, proiectul Consiliului Judeţean Cluj, privind sistemul integrat de management al deşeurilor. Proiectul inclus în Programul Operaţional Mediu a avut o finanţare de 37 de milioane de euro.
Cel mai mare proiect al unei autorităţi publice centrale a fost cel al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, cu finanţare europeană de aproximativ 126 de milioane de euro pentru construcţia autostrăzii Arad-Timişoara.
Cel mai mare proiect pe fonduri europene accesat de o companie privată este cel al Romconstruct Top din Constanţa, care a primit peste 16 milioane de euro pentru un parc eolian.
Potrivit IPP, cel mai mare proiect accesat de un ONG este cel al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, care a atras peste 4,8 milioane de euro.
În cazul autorităţilor publice locale, beneficiare de proiecte din Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, cele mai multe proiecte au fost depuse şi câştigate de reprezentanţii PDL (15 proiecte în
