In urma cu 10 ani Argentina se confrunta cu o situatie similara Greciei - iar Argentina a ales falimentul; in SUA, banca centrala este in alerta din cauza efectelor critice resimtite ca urmare a ingrijorarilor din Europa - acestea sunt principalele stiri din presa economica internationala de miercuri.
La finalul lui 2001, confruntata cu un nivel astronomic al datoriilor, Argentina a decis sa isi declare falimentul. 10 ani mai tarziu, Grecia se gaseste in aceeasi situatie. Daca intra in faliment, va fi a doua tara falimentara de la inceputul acestui mileniu.
Guvernele din zona euro au subliniat ca un "scenariu argentinian" pentru Grecia este in afara oricarei discutii; mai mult, oficialii considera ca evitarea unui faliment este atat in interesul statului grec cat si in interesul populatiei, se arata intr-un editorial din France24.
Insa declararea falimentului nu este, in mod necesar, o sinucidere economica. Economia argentiniana a avut parte de o crestere puternica dupa ce a refuzat sa-si mai plateasca datoriile. Mai mult, retrospectiv, decizia falimentului este considerata de catre analisti cea mai buna decizie care se putea lua la momentul respectiv.
Argentina acumulase o datorie de 132 miliarde de dolari. Guvernul argentinian supravietuia, ca si guvernul grec, in baza unor imprumuturi de la FMI. Ca si Grecia, Argentina a fost fortata sa adopte masuri dure de austeritate pentru a continua sa primeasca ajutorului financiar.
Autoritatile argentiniene nu si-au mai putut sustine economia prin continua emitere de moneda - masura de care Grecia nu dispune, fiind in zona euro. Criza si inflatia au determinat tensiuni sociale puternice si o saracie in crestere.
Aceasta a constituit finalul "modelului economic argentinian", un model laudat de FMI. Dupa ce Argentina a decis falimentul, economia s-a prabu