Mulţi arădeni şi timişeni preferă să plece în concediu în octombrie, când cazarea şi masa pe malul Adriaticii costă extrem de puţin.

Croaţia reprezintă pentru mulţi români o mare necunoscută, mare parte şi datorită dificultăţii de a înţelege, cu mintea românului de rând, ce s-a petrecut după desfiinţarea fostei Iugoslavii comuniste. Croaţia şi-a luat destinele în propriile mâini şi îşi valorifică imensul potenţial turistic pe care îl are. Munţi falnici, lacuri, nenumărate rezervaţii naturale şi mai ales ţărmul Adriaticii, cu cele peste o mie de insule, reprezintă atuuri pe care croaţii ştiu să le pună în valoare ca nimeni alţii. Criza economică nu s-a resimţit pe litoralul croat.

Lecţia construcţiei de autostrăzi

Croaţia a moştenit o parte din autostrada care traversa fosta Iugoslavie şi care face legătura dintre vestul Europei şi Grecia şi Turcia. Dar croaţii nu s-au limitat să conserve ce au primit, ci îşi dezvoltă o reţea de autostrăzi, într-un ritm care nouă susţinut. În fiecare an, autostrada care va uni Splitul cu oraşul plin de istorie Dubrovnik, creşte cu câteva zeci de kilometri şi asta în condiţii de lucru infernale - munte, călduri toride vara, tunele, lucrări de artă parcă fără număr cu viaducte ori poduri. Rezultatul este că pentru turistul care doreşte să ajungă fără complicaţii la orice destinaţie de la Adriatica, autostrada rămâne cea mai simplă soluţie. Dar nici reţeaua de drumuri naţionale nu este de lepădat pentru cei care doresc să vadă ce înseamnă adevărata Croaţie, cu satele ei pitoreşti de munte, cu lacuri albastre sau păduri umbroase.

Makarska Riviera, provocarea litoralului croat

Pentru cel care doreşte un sejur la mare, la Adriatică, apar câteva opţiuni. Este vorba de partea nordică a litoralului, cu o salbă de staţiuni cochete, unde însă preţurile sunt mai pipărate datorită şi apropierii de Slovenia şi Italia.