Cătălin Alexandru - partener PeliFilip: La o privire de ansamblu, dincolo de confuzia pe care o va provoca iniţial adaptarea la noua reglementare, intrarea în vigoare a noului Cod Civil ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra mediului de afaceri şi a circuitului economic în general, mai ales prin prisma contribuţiei la previzibilitatea aplicării legii (prin înlăturarea unor controverse şi soluţionarea unor întrebări relevante) şi a modului de distribuire a responsabilităţilor între participanţi - echilibrat şi conform unor reguli intuitive.

Dacă ne-am raporta strict la întinderea noului Cod Civil şi la numărul de legi înlocuite de acesta, intrarea lui în vigoare la 1 octombrie ar putea fi percepută ca un şoc. Sfera de interes a noului Cod acoperă atât de multe domenii ale interacţiunii sociale (din afara raporturilor de putere), încât justiţiabilul ar putea uşor avea impresia pierderii punctului de sprijin. Dacă luăm însă în considerare conţinutul Codului, realitatea socială pe care acesta o va modela nu este substanţial diferită de realitatea socială deja existentă la data adoptării lui. Noul Cod Civil nu este o rupere abruptă cu trecutul, ci îşi are rădăcinile în el.

Păstrând piloni fun-damentali (pe care uneori îi limitează, cum e cazul cu libertatea contractuală, sau proprietatea, iar alteori îi potenţează, cum se întâmplă cu protecţia terţilor de bună credinţă şi încrederea în registrele publice), noul Cod este cons-truit pe şablonul vechiului Cod Civil, însă ţinând cont de ex-perienţa socială şi de transformările conceptuale ale ultimilor 150 de ani (care nu sunt limitate la spaţiul românesc). Este expresia unei evoluţii (iar nu a unei revoluţii) culturale.

În unele cazuri, noutatea constă numai în faptul că norma este în sfârşit scrisă: regulile referitoare la excepţia de neexecutare, dreptul de retenţie sau îmbogăţirea fără justă ca