Contracararea crizei datoriilor europene a intrat într-un cerc vicios, în care datoriile devin tot mai mari ca să devină tot mai mici.
Şi, deloc uimitor, datoriile nu se micşorează.
Iar dobânzile cresc neîncetat.
Dobânzile cerute de investitorii privaţi pentru împrumutarea statelor PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania) prin achiziţionarea de titluri guvernamentale cu scadenţa la 10 ani sunt într-o continuă ascensiune de la începutul anului 2010 şi până în prezent, după cum arată un raport publicat de Banca Reglementărilor Internaţionale (BRI).
Trendul ascendent denotă sporirea neîncrederii investitorilor în capacitatea statelor de returnare a împrumuturilor, ei cerând o rată de dobândă din ce în ce mai mare pentru pomparea banilor în finanţele publice ale statelor PIIGS.
Perspectivele macroeconomice sunt sumbre, întrucât dobânzile titlurilor de stat ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei au explodat în ultimul an, spre deosebire de 2008, când ele se situau sub 1%.
La acest moment, potrivit raportului BRI, există temeri de contagiune financiară în Italia şi Spania.
* Grecia
Europa a decis, pentru prima dată în istorie, ajutorarea financiară a unui stat membru şi a acordat, pe 4 mai 2010, un "bailout" de 110 miliarde euro Greciei, din care a eliberat imediat 45 miliarde euro.
Decizia "troikăi" (UE, FMI şi BCE) de acordare a pachetului de salvare a fost înconjurată de nenumărate critici şi se zvonea că încalcă înseşi tratatele de fondare ale UE, fiind "ilegală". Pachetul trebuia să fie primul şi ultimul ajutor financiar acordat unui stat membru UE.
În schimbul acestor bani, guvernul elen s-a angajat să implementeze o serie de măsuri de austeritate ca să asigure sănătatea şi sustenabilitatea finanţelor publice, precum şi restructurarea şi privatizarea sectorului public.
Ceea ce au
