Florin Cioabă îşi aminteşte de un caz în care romii au executat un consătean. Decizia nu a fost luată însă în stabor, ca în cazul \"Ţarului Kiro\". Sursa: EVZ

Condamnarea la moarte de către un stabor bulgăresc a lui Kiril Raşkov, lider al unui clan de romi cunoscut şi ca "Ţarul Kiro", a stârnit reacţii printre şefii comunităţilor de romi din România. Florin Cioabă, cunoscut şi ca "Regele ţiganilor", a explicat, pentru "Evenimentul zilei", că în stabor - "tribunalul" romilor - nu ştie să fi existat vreodată o sentinţă capitală, ca în cazul celei enunţate de bulgari. În schimb, după spusele sale, romii de la noi au luat, în câteva cazuri izolate, justiţia în propriile mâini, făcând dreptate între familii. Justiţie între familii.

O execuţie la Sibiu

Unul dintre cazurile relatate de Cioabă a avut loc în anii ’80, într-un sat din Mărginimea Sibiului, într-o comunitate de romi de origine maghiară.

"Eram copil atunci. Erau de undeva de prin Mărginimea Sibiului, erau nişte ţigani unguri. Fiica lor a fost violată şi apoi fata s-a omorât. Iar părinţii fetei i-au condamnat pe violatori la moarte. Aşa că au făcut o spânzurătoare, i-au prins pe agresori. Pe unul l-au spânzurat, pe ceilalţi i-a scăpat poliţia când erau pe punctul să-i spânzure şi pe ei. Şi toţi ăia care au participat au primit câte 20 de ani de puşcărie. Au participat vreo trei-patru, care au încercat să-şi facă ei dreptate. Ăsta e singurul caz de judecată ţigănească, ca să zic aşa, cu condamnare la moarte pe care îl cunosc. Dar n-a fost un caz al staborului, a fost o chestie în care şi-au făcut singuri ţiganii dreptate", povesteşte "Regele ţiganilor".

Acesta a subliniat că, în cazul de la Sibiu, a fost vorba de o judecată între familiile implicate, nu de judecata staborului. "Au hotărât ei că trebuie moarte pentru moarte", explică Cioabă.