O nouă reglementare a creditelor e în pregătire la Banca Naţională. Un proiect, schiţat de direcţia de specialitate, a fost supus dezbaterii publice. Opiniile exprimate, unele pro şi altele contra, propunerile de modificare au fost numeroase. Acum dezbaterea s-a încheiat. Proiectul final, îmbunătăţit în urma dezbaterii publice, va fi înaintat Consiliului de Administraţie al BNR. Decizia se va lua aici, prin vot.

Două obiective îşi propune Banca Naţională cu acest proiect: o creditare sănătoasă şi evitarea supraîndatorării populaţiei. De altfel, dincolo de noile reguli cerute de banca centrală, chiar şi băncile comerciale manifestă un evident spor de prudenţă.

Noul proiect de reglementare, prin care banca centrală îşi propune să introducă un nou stil de creditare, întemeiat pe diminuarea riscurilor şi pe evitarea supraîndatorării, a stârnit dezbateri furtunoase. Mulţi au spus: BNR blochează creditul. Adevărul este că nu-l blochează. Dar îl temperează. Practic, Banca Naţională a făcut cu un ceas mai devreme pasul pe care îl vor face, în vremea ce va urma, multe alte bănci centrale din lume. De unde, atunci, opinia privind blocarea creditelor? S-a făcut multă vâlvă că băncile vor fi descurajate de impactul noilor norme din proiectul BNR. S-a spus şi s-a scris chiar că Banca Naţională ar vrea să rărească clientela băncilor; şi că băncile ar fi în situaţia de a-şi pierde o mare parte a clientelei. E absurd. Pentru că, în esenţă, e vorba doar de o măsură prudenţială: "limitarea riscului de creditare". Fără a bloca însă creditarea.

Astăzi, în condiţiile crizei globale, nimeni în România n-ar putea să blocheze funcţionarea pieţei monetare şi de credit. Se impune însă o mai mare atenţie la cei doi stâlpi mari ai acestei pieţe: cât plătesc băncile pentru resursele atrase (dobânzile pasive) şi cât cer pentru creditele acordate (dobânzile active). Dacă dobânz