România experimentează pe pielea ei criza economică şi politică în care se află construcţia europeană, după ce a ratat admiterea în spaţiul de liberă circulaţie, fără să primească nici un termen de reexaminare, deşi spre deosebire de Bulgaria a reuşit să-şi securizeze graniţele la standardele cerute de Bruxelles. Blocarea Spaţiului Schengen este primul semn al contractării Uniunii Europene, pe fondul celor patru ani de criză financiara, trei de recesiune economică şi doi în care au revenit în forţă partidele extrimist-populiste în state comunitare importante. Pentru prima dată de la cea mai înaltă tribună a Bruxelles-ului, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso a vorbit în discursul despre starea UE despre pericolul “fragmentării” Uniunii Europene, accentuând că “situaţia actuală este gravă” , fiindcă “din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum Euro sau libertatea de circulaţie”. În vreme ce Barosso speră într-o “soluţie globală”, care să ducă la restabilirea încrederii în euro şi în valorile europene, partidele extremiste au început să impună deciziile în UE: partidul antiislamic a lui Gert Wilders, care susţine guvernul olandez împreună cu extrmiştii scandinavi “Adevăraţii Finlandezi”, care au la rândul lor un cuvânt de spus asupra politicii de la Helsinki au reuşit să blocheze lărgirea Spaţiului Schengen.Nouriel Roubini, cel care a prevăzut încă din 2006, colapsul pieţei imobiliare americanecrede că în următorii cinci ani zona euro se va prăbuşi, iar în 2013 va avea loc o “furtună” care ar putea prevesti o “NouăMare Depresiune” ca urmare a încetinirii economice în Statele Unite şi Europa. Cea mai gravă criză pe care o traversează UE în acest moment este cea politică, susţine Roubini, argumentând că este vorba despre un “deficitul democratic” alimentat de faptul că decizii importante sunt luate de “eurocraţi nealeşi d