Poate părea neobişnuit, dar crizele economice nu fac doar victime. În America, marea depresiune din anii 30 a condus în mod direct la creşterea numărului de femei care urmează învăţământ superior şi a femeilor salariate. Cu alte cuvinte, criza a contribuit la emanciparea acestora. Motivele erau legate de faptul că, pe de o parte veniturile bărbaţilor se diminuau sau dispăreau şi era nevoie de un aport suplimentar de bani în gospodărie. Pe de altă parte, vulnerabilitatea averilor le facea pe fete să nu se mai bazeze pe căsătorie ca soluţie în viaţă.
Aduce criza economică din prezent beneficii femeilor?
Nu, spune Oana Băluţă, coordonatoarea studiului „Impactul crizei economice asupra femeilor", care urmează să apară luna viitoare. „Femeile erau deja un grup vulnerabil, iar acum situaţia lor este cu atât mai rea. Dacă inainte se punea problema sărăciei, acum se pune problema supravieţuirii", explică Oana Băluţa, lector univ. dr. în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea din Bucureşti) şi preşedinta Centrului de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen (FILIA).
Dar ce este diferit în cazul crizei din prezent?
"Pe de o parte, România nu a fost o naţiune de femei-casnice de-a lungul istoriei şi astfel marea problemă nu a fost intrarea acestora pe piaţa muncii, ci ceea ce se întâmplă cu ele odată ajunse acolo", arată lector univ. dr. Alice Iancu, cercetătoare în cadrul proiectului.
Alice Iancu a fost responsabilă cu studierea impactului crizei asupra femeilor pe piaţa muncii, care a scos la iveală un „scenariu sumbru", spune cercetătoarea. Spre exemplu, scăderea nediferenţiată a salariilor cu 25% a lovit cel mai puternic în femei. „În mediul bugetar, zonele în care femeile sunt majoritare implică salarii mai mici decât în rest. Concret, în sănătate şi învăţământ salariile sunt de apro
