Pentru multe femei, părul vizibil de pe faţă şi de pe corp reprezintă o problemă estetică şi poate fi sursa unor complexe de inferioritate. Dar, mai mult decât o problemă de aspect, apariţia părului în mod nefiresc anunţă şi dezechilibre organice.

Termenul medical prin care se denumeşte pilozitatea excesivă este acela de hirsutism. Afecţiunea apare la femei, iar zonele afectate cel mai des sunt buza superioară, barba, obrajii, zona perciunilor şi zona spatelui. Firele de păr care apar ca urmare a hirsutismului sunt groase, negre şi rezistente la rupere. Statisticile internaţionale arată că între 6 şi 10 la sută din femei suferă de hirsutism, în majoritatatea cazurilor, cauza fiind o afecţiune specific feminină, sindromul ovarelor polichistice.

Disfuncţii ovariene

Sindromul ovarelor polichistice este o condiţie care creşte nivelul hormonilor androgeni şi, indirect, favorizează pilozitatea excesivă. Mai exact, supraproducţia de hormoni androgeni determină creşterea dimensiunii foliculului (teaca în care creşte firul de păr), creşterea diametrului firului de păr şi, implicit, rezistenţa firelor. Mai mult, şi distribuţia părului la femeile cu un nivel crescut de androgeni este modificată şi creşte în zone specific masculine.

În situaţia în care pilozitatea excesivă este cauzată de sindromul ovarelor polichistice, persoana respectivă va manifesta, pe lângă hirsutism, acnee, dereglări menstruale sau absenţa menstruaţiei şi kilograme în exces. Alte condiţii ovariene care determină hirsutism pot fi luteomul de sarcină (o tumoră ovariană benignă), alături de toate tumorile beningne sau maligne de la nivelul ovarelor. Studii recente arată că şi nivelul crescut de insulină duce la apariţia hirsutismului, deoarece aceasta stimulează ovarele să producă hormoni masculini.

Probleme ale glandelor suprarenale

În cazuri rare, hirsutismul poate fi cau