Parlamentul german votează joi, 29 septembrie, asupra extinderii Fondului de Urgenţă al UE. Care sunt noutăţile aduse de acest al doilea mecanism de salvare şi care sunt implicaţiile votului pentru rezolvarea crizei datoriilor?

În prezent, UE dispune de instrumentul numit EFSF (European Financial Stability Facility). Acesta ar urma să fie schimbat începând cu anul 2013 de Mecanismul European de Stabilitate (ESM), dar votul privind această mişcare va fi dat abia anul viitor.

Deocamdată, parlamentarii germani decid extinderea actualului instrument de salvare a statelor din zona euro aflate în dificultate. 440 de miliarde de euro stau la dispoziţia decidenţilor europeni sub forma unor garanţii de stat, la care contribuţia germană este de 120 de miliarde.

De facto, însă, Facilitatea de Stabilitate Financiară nu poate împrumuta decât 250 de miliarde. Motivul: creditorii nu acceptă garanţii decât de la state cu rating maxim (AAA). În contextul în care Grecia, Irlanda, Portugalia şi posibil şi alte state europene ar avea nevoie să acceseze finanţare de urgenţă, UE a decis să suplimenteze garanţiile la 780 de miliarde de euro. Suma permite, de facto, împrumutarea celor 440 de miliarde planificate iniţial. Contribuţia germană ar creşte astfel la 250 de miliarde.

În plus, EFSF va primi şi competenţe sporite, devenind un fel de fond monetar european. Instituţia cu sediul în Luxemburg va putea, de exemplu, să cumpere titluri de stat de la ţări aflate în dificultate. În prezent, această soluţie salvatoare a fost preluată de Banca Centrală Europeană, care însă îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute în tratate. Apoi, EFSF va putea emite credite către statele europene ca măsură de precauţie, în cazul în care acestea ar plăti randamente prea ridicate la titlurile lor de stat.

Parlamentul german votează joi, 29 septembrie, asupra extinderii Fondului de