Viitorul financiar al Greciei începe să se lumineze după ce parlamentul grec a netezit calea unor noi ajutoare din pachetul de bailout stabilit anul trecut de la creditorii internaţionali adoptând introducerea unei noi taxe pe proprietate, considerată ca fiind cea mai nepopulară măsură de austeritate de până acum, dar prin care se evită pe termen scurt defaultul statului.
De asemenea, gradul de participare a creditorilor privaţi la programul de schimburi de obligaţiuni convenit în iulie pentru statul elen a ajuns la ţinta de 90% şi ar putea chiar creşte, a declarat o sursă din ministerul grec al finanţelor pentru ziarul Naftemporiki, preluat de Reuters.
Participarea investitorilor privaţi face parte din cel de-al doilea pachet de ajutor stabilit pentru Grecia, în vara acestui an, de UE, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană deoarece măsurile convenite în primul program nu au reuşit să repună pe picioare finanţele greceşti.
Planul prevede preschimbarea unor obligaţiuni în valoare totală de 135 mld. euro, cu maturitatea până în 2020, în titluri cu scadenţa de până la 30 de ani. Creditorii privaţi au acceptat prin acordul din iulie pierderi de 21% din expunerea pe datoria de stat a Greciei.
Legea introducerii noii taxe pe proprietate a trecut prin parlament cu 155 de voturi "pentru" şi 142 "împotrivă", dar pe fondul unor proteste publice de amploare care au paralizat capitala elenă Atena.
Votul a reprezentat un test crucial pentru capacitatea guvernului socialist de a aplica noi măsuri de austeritate în următoarele săptămâni şi de a-şi respecta ţintele privind deficitul bugetar stabilite pentru anul acesta şi următorul, scrie The Wall Street Journal.
Aceste măsuri implică reducerea pensiilor şi a salariilor din sectorul public şi trezesc temeri privind o revoltă în partidul de guver
