- Doamnă, nu aţi reţinut cumva numărul maşinii care v-a accidentat?
- Nu, domnule poliţist, din păcate, eu nu am o memorie foarte bună şi totul s-a petrecut aşa de repede! Doar atât am putut reţine, că lângă şofer stătea o femeie brunetă, cu ochii fardaţi într-un bleu ţipător, cu două clipsuri, sunt sigură că nu erau de aur veritabil. Era îmbrăcată într-un mantou negru, descheiat, prin care se vedea o rochie decoltată, de un roşu putred. Dar altceva nu ştiu...
***
Într-o dimineaţă, se trezeşte badea Gheorghe, deschide larg fereastra, îşi admiră turma de oi şi exclamă bucuros:
- Vai, ce oi multe şi frumoase am!!!
Se aude ecoul:
- Vai, ce oi multe şi frumoase am... vai, ce oi multe...
A doua zi, la fel. A treia zi, badea Gheorghe deschide fereastra şi, nemaivăzând nici o oaie, strigă:
- Vai, unde sunt oile mele?!
Se aude ecoul:
- Nu ştiu... Nu ştiu... - Doamnă, nu aţi reţinut cumva numărul maşinii care v-a accidentat?
- Nu, domnule poliţist, din păcate, eu nu am o memorie foarte bună şi totul s-a petrecut aşa de repede! Doar atât am putut reţine, că lângă şofer stătea o femeie brunetă, cu ochii fardaţi într-un bleu ţipător, cu două clipsuri, sunt sigură că nu erau de aur veritabil. Era îmbrăcată într-un mantou negru, descheiat, prin care se vedea o rochie decoltată, de un roşu putred. Dar altceva nu ştiu...
***
Într-o dimineaţă, se trezeşte badea Gheorghe, deschide larg fereastra, îşi admiră turma de oi şi exclamă bucuros:
- Vai, ce oi multe şi frumoase am!!!
Se aude ecoul:
- Vai, ce oi multe şi frumoase am... vai, ce oi multe...
A doua zi, la fel. A treia zi, badea Gheorghe deschide fereastra şi, nemaivăzând nici o oaie, strigă:
- Vai, unde sunt oile mele?!
Se aude ecoul:
- Nu ştiu... Nu ştiu...