S-a dat mult prea multa atentie retragerii Nokia din Romania. Din punct de vedere economic, aceasta mutare este un esec in primul rand pentru marca finladeza.
Este, desigur, suspect ca o societate care dezvolta una dintre cele mai rentabile afaceri din lume aici, in Romania, sa isi stranga pe nepusa masa catrafusele si s-o stearga "miseleste" dupa doar trei ani.
Banii investiti si i-au recuperat in primii doi ani, iar in urmatorul inregistrau deja o cifra de afaceri de peste 1,6 miliarde de euro.
Una peste alta, fabrica Nokia de la Jucu era de trei ori mai rentabila decat media pe glob a oricarei afaceri. Cu toate astea, investitorul a decis sa isi mute in Asia pravalia. In principiu, foarte bine. Totusi, de ce? E o intrebare la care nu poate sa raspunda nimeni corect, cu atat mai putin guvernantii care habar n-au pe ce lume traiesc, dar ne asigura ca aduc in loc alte 10 de companii cu investitii de un miliard de euro.
In actuala criza mondiala si europeana, a oficializa astfel de informatii e doar un semn al disperarii si ignorantei totale.
Analizand la rece, Romania nu pierde cine stie ce prin relocarea Nokia. Oricum nu pe masura tragediei invocata la auzul vestii. Panica provocata de decizia finlandezilor poate justifica o parte din apocalipsa propovaduita. Insa statul roman castiga direct din afacerea cu telefoane mobile de la Jucu doar din taxe si impozite, iar drama invocata la disparitia celui de-al doilea exportator e o falsa problema.
Altceva ar trebui sa ne ingrijoreze cu adevarat infinit mai mult decat pierderea a 2.000 de locuri de munca si a catorva milioane de euro castigate din impozite.
Problema cea mai grava a economiei romanesti este ca nu exista unul, ci o multime de investitori straini care isi pot lua maine cu totii fabricile si sa le transfere acolo unde este dej
