Relaxarea politicii monetare se lasă aşteptată, cu toate că inflaţia a scăzut abrupt, din cauza incertitudinilor legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale preţurilor administrate şi volatile.
BNR a decis ieri să menţină neschimbate atât dobânda-cheie, care este setată la 6,25% de 16 luni, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, preferând să nu dea semnale pentru relansarea creditării şi susţinerea creşterii economice fragile.
Analiştii au anticipat că banca centrală va rămâne în expectativă până se mai calmează situaţia externă, însă oamenii de afaceri chestionaţi de ZF au cerut BNR să reducă dobânda-cheie pentru a da un semnal de încurajare a economiei prin stimularea creditului în lei.
"Decizia Băncii Naţionale de a menţine neschimbată atât rata-cheie, cât şi nivelul RMO înseamnă de fapt o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care inflaţia a scăzut abrupt în ultima perioadă şi excedentul de lichiditate din piaţă s-a diminuat considerabil, aspect relevat şi de creşterea dobânzilor interbancare în ultimele luni şi de restrângerea ofertei de finanţare pentru trezoreria statului", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Economia are nevoie stringentă de diminuarea costurilor de finanţare pentru a-şi păstra competitivitatea pe pieţele externe, în condiţiile în care economiile mature oferă dobânzi extrem de scăzute, tocmai pentru a stimula creditarea economiei reale şi, implicit, creşterea economică.
"Scăderea ratei de politică monetară ar avea efecte benefice şi asupra datoriei publice externe şi a deficitului bugetar, deoarece ar diminua dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor", a mai spus Hăncilă.
BNR remacă faptul că reluarea creşterii economice a continuat "într-un pas încetinit", pe fondul înrăutăţirii apetitului global faţă de risc şi al per
