Închiderea fabricii Nokia de la Bochum, Germania, acum trei ani i-a scos pe nemţi în stradă. Supăraţi şi indignaţi, foştii angajaţi ai companii, la care s-au alăturat alţi localnici şi organizaţii antiglobalizare, au declarat boicotarea produselor Nokia. Sursa: Reuters

În România, la o zi după ce finlandezii au anunţat oficial decizia de a închide porţile unităţii de producţie de la Jucu, judeţul Cluj, apar primele apeluri la boicot. Deocamdată, sunt doar câteva bloguri care transmit acest mesaj, însă atitudinea ar putea lua amploare, având în vedere că românii s-au mai organizat şi în alte rânduri pentru a boicota anumite companii.

Amintim situaţia scumpirii carburanţilor de la începutul anului, când şoferii se organizau prin intermediul reţelelor de socializare pentru a boicota staţiile de benzină în anumite perioade sau pentru a plăti carburanţii în monede.

În Germania, în 2008, boicotul populaţiei a fost susţinut de asociaţia antiglobalizare Attac, care a cerut boicotarea telefoanelor produse de finlandezi atât în Finlanda, cât şi în întreaga lume. Acţiunea a avut ca scop să determine compania Nokia să reflecteze asupra responsabilităţii sociale.

Boicot susținut de guvernul german

Închiderea fabricii de la Bochum a lăsat fără job câteva mii de persoane. Până şi factorii responsabili din Germania s-au raliat acestei mişcări de boicot. Preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD), Kurt Beck, a reamintit că Germania este o piaţă cu 82 milioane de consumatori.

Atitudinea de boicot a fost susţinută şi în guvernul german. Ministrul german al agriculturii şi protecţiei consumatorului, Horst Seehofer, a declarat că are în vedere boicotarea folosirii telefoanelor mobile produse de Nokia în instituţia pe care o conduce.

Iar Peter Struck, responsabil al grupului parlamentar SPD, a criticat "c