Înainte să îşi îndemne conaţionalii să colonizeze America, John Smith a fost rănit la Alba Iulia, a luptat împotriva turcilor şi a fost înnobilat de un principe transilvan. Şi-a consemnat periplul balcanic în mai multe cărţi.

John Smith se află în cartea de istorie a Americii. În 1608 a dat numele „New England" regiunii din nord-estul SUA unde au ajuns cei mai mulţi cona-ţionali ai săi englezi. Până aici, însă, încercările vie-ţii l-au purtat până în Ardeal şi ţările româneşti, unde a luptat alături de Mihai Viteazu şi Sigismund Báthory.

Smith s-a născut în Anglia, în 1580, în ţinutul Lancashire. Urmează cursurile Şcolii de Gramatică înfiinţată de Edward al VI-lea la Louth până rămâne orfan de tată la 16 ani. Rămas fără sprijin material, decide să îşi ia viaţa în propriile mâini, renunţă la educaţie şi porneşte pe mare. Luptă ca mercenar în armata regelui francez, Henric al IV-lea, împotriva spaniolilor. Îl găsim, apoi, în războiul olandez pentru indepen-denţă, de partea regelui spaniol Filip al II-lea. La terminarea bătăliei, pleacă din nou pe mare, în Mediterană, unde se angajează pe vase de piraţi. De aici porneşte în campaniile antiotomane din sudul Ungariei şi apoi în cele din Transilvania şi Muntenia.

Báthory l-a înnobilat

Astfel a ajuns, la un moment dat, şi în oastea lui Mihai Viteazul. Pentru că s-a evidenţiat în lupte, domnitorul român l-a ridicat la rangul de căpitan, în anii 1600 - 1601. După moartea voievodului, John Smith a luptat sub Radu Şerban, în Ţara Românească împotriva vasalului otomanilor, Ieremia Movilă.

Neînfricatul englez s-a ales cu un renume de glorie în urma bătăliilor, şi anume că ar fi învins, ucis şi decapitat coman-danţi turci în trei lupte. Graţie acestor fapte principele transilvan Sigismund Báthory l-a fi înnobilat, făcându-l cavaler, oferindu-i un cal şi o armură, plus o sabie încrustată cu bijuterii d