Premiile Ig Nobel pentru cele mai trasnite si inutile descoperiri au fost decernate, joi, iar printre castigatori se afla cei care au aflat cum casca broastele testoase, un norvegian care a studiat oftatul, dar si cei care au studiat relatia dintre procesele cognitive si urina.
Premiul pentru fiziologie a fost luat de echipa de cercetatori din mai multe tari care a reusit sa descopere ca, in cazul broastelor testoase, cascatul nu este contagios, arata site-ul Improbable.com.
In domeniul chimiei au excelat cercetatorii japonezi care au reusit sa creeze o alarma de incendiu pentru nevazatori, ce emite un miros de wasabi (o leguma).
Premiul pentru medicina a revenit unei echipe mixte de cercetatori care au reusit sa demonstreze ca oamenii iau decizii mai bune atunci cand sunt presati de nevoia de a urina.
Psihologii din Norvegia au fost premiati si ei, dupa ce au creat un amplu studiu asupra oftatului, ca raspuns emotional la o sarcina dificila.
Premiul IgNobel pentru literatura a fost acordat lui John Perry, de la Universitatea Stanford, pentru teoria structurala a amanarii: ca sa ai rezultate bune, spune acesta, trebuie sa lucrezi mereu la ceva important, facand in asa fel incat sa eviti sa faci ceva si mai important. Mai pe romaneste, lasa pe maine ce poti face azi.
Premiul in domeniu biologiei a revenit unor cercetatori care au constatat cu uimire ca masculii unei specii de gandaci din Australia sunt constant indusi in eroare de sticlele de bere lasate de turisti. Mai precis, le considera femele si incearca sa se imperecheze cu ele.
Fizicieni din Franta si Olanda au fost premiati pentru ca au reusit sa determine de ce aruncatorii de disc la concursurile sportive ametesc, pe cand cei care arunca ciocanul n-au o astfel de problema.
Premiul pentru matematica a fost acordat tut
