Unul dintre oficialii prezenţi la întâlnirile pentru aducerea Nokia în România spune că finlandezii s-au angajat la investiţii de circa 60 milioane de euro.
"Au avut de ales între Baia Mare şi Cluj şi au ales Clujul. Motivele sunt simple: aeroport internaţional, universitate tehnică. Pe atunci nu erau ajutoare de stat. România nu a oferit Nokia niciun fel de ajutor de stat", a spus oficialul.
El afirmă că nu se punea atunci problema ca Nokia să plece atât de devreme din România, dar nici nu poţi să ţii o companie dacă nu mai are piaţă.
"Nu mai plecase nimeni atunci şi nu se punea problema de plecat. Nu poţi să obligi un om să stea 100 de ani. Dacă îi dai ceva, îl ţii."
Doar firmele care primesc ajutoare de stat trebuie să stea acel număr de ani în care statul român să-şi recupereze investiţia, în primul rând prin impozitul pe salarii şi contribuţiile sociale încasate.
"Se leagă valoarea ajutorului de stat de numărul de locuri de muncă. În 3-4 ani se amortizează", a explicat sursa citată.
De investiţia Nokia s-a ocupat în mod direct Guvernul Tăriceanu, fiind realizat un memorandum cu Consiliul Judeţean şi Guvern.
Autorităţile locale s-au angajat la construirea unui parc industrial cu utilităţile aferente şi a unui drum, dar acestea nu pot fi considerate ajutoare de stat, pentru că pot fi folosite de către orice investitor.
"Nu este o fundătură. A creat locuri de muncă. Niciodată nu s-a pus problema că poate fi un proiect temporar. Toţi investitorii spun că vin să stea. Nu se gândea la plecare de atunci. A fost o evoluţie a pieţei. Este cea mai mare plecare a unui investitor străin, dar nu pleacă din cauza României. Pleacă din cauza Nokia", a mai spus oficialul.
Ce ar trebui clujenii să facă? Să protesteze, cum au făcut nemţii la Bochum în 2007?
"Nu trebuie să ai aceeaşi atitudine, ci tre
