Desi alegerile locale vor fi, probabil, amanate pana la termenul "parlamentarelor", partidele politice aflate pe scena au inceput sa dea in clocot pentru desemnarea candidatilor la consiliile judetene, primarii si consilii comunale.
Optiunile trebuie cantarite extrem de serios pentru ca, pe fondul descentralizarii si dereglementarii propagate de UE, rolul comunitatilor locale va deveni fundamental in utilizarea resurselor si in accesarea fondurilor de dezvoltare. Partidul sau gruparea de partide cu cei mai multi primari si consilieri castiga aproape sigur "parlamentarele", in formula votului uninominal, cu un singur tur de scrutin. Recentele "partiale" din Moldova si Maramures au validat afirmatia. Iata de ce in toate formatiunile politice au aparut framantari si conflicte legate de candidatii la locale, cu cele mai multe sanse. Ca intotdeauna, partidele constata ca au prea putine posturi disponibile pentru numarul aspirantilor inscrisi in cursa. In interiorul conducerii acestora se fac si se desfac calcule, se intemeiaza - sau se desfac - aliante conjuncturale, apar "disidente", se configureaza rupturi sau proiecte surprinzatoare de regrupare. Cand este vorba de centrele cele mai importante, precum capitala, fenomenul capata trasaturi acute, multe tratative si conciliabule rezolvandu-se "cu sabiile scoase din teaca".
Candidatura la Primaria Bucurestilor domina de departe toate celelalte propuneri pentru comunitatile locale. Bucurestiul nu este doar capitala, ci si cel mai dinamic oras al tarii. Pana la alegerile de acum trei ani, optiunile bucurestenilor au indicat mereu directia aspiratiilor politice generale ale romanilor. La trecutele alegeri, votul cetatenilor capitalei s-a orientat spre un "independent", Sorin Oprescu. Schimbarea optiunilor a fost, in fapt, doar aparent surprinzatoare. Bucurestenii, care au ales aproape intotdeauna la dreapta c
