Bulgaria a făcut progrese deoarece majoritatea cazurilor de nereguli sau suspiciuni de fraudă cu fonduri de preaderare sunt depistate în primul rând de autorităţile naţionale în timp ce, în România, situaţia este contrară, neregulile fiind descoperite în urma controlului UE, susţine OLAF.
Studiul OLAF referitor la nereguli cu fonduri menţionează în concluzii că, în 2010, pentru prima dată, neregulile raportate la fondurile preaderare au indicat o scădere semnificativă. Raportul apreciază că acesta ar putea fi semnalul clar al impactului etapei de "phasing out" a noilor statelor în ceea ce priveşte asistenţa preaderare. "Scăderea este vizibilă pentru toate fondurile şi aproape pentru toate statele. Majoritatea noilor cazuri detectate sau raportate sunt încă legate de fondurile SAPARD pentru România şi Bulgaria", notează raportul OLAF.
"Un important progres este confirmat în Bulgaria, unde neregulile şi cazurile de suspiciune de fraudă sunt depistate în primul rând de către instituţiile naţionale şi nu de către sau la cererea instituţiilor europene. Dimpotrivă, cazul României indică o situaţie contrară, cu o creştere a numărului de nereguli şi suspiciuni de fraudă depistate după controlul făcut de către sau la cererea instituţiilor europene", comentează OLAF.
Studiul mai arată că, în 2010, cele mai multe nereguli au fost depistate prin metoda "controlul documentelor", urmată de metoda "controlului ex-post" (n.r. - ulterior). Controlul documentelor şi auditul sunt responsabilităţi cheie ale autorităţilor naţionale care implementează fonduri UE prin metode descentralizate. Totuşi, documentul OLAF arată că "cea mai «productivă» metodă de detectare este «Controlul de către serviciile Comisiei», metodă care a fost deosebit de semnificativă în ceea ce priveşte România dar a apărut, într-un număr limitat de cazuri, şi în Ungaria şi
