Uca Marinescu îşi ţine poveştile despre zecile de expediţii internaţionale într-un apartament din sectorul 6 al Capitalei şi crede că împlinirea nu se socoteşte în bani, ci în bucuria cu care revii mereu în propriul cămin.

Exploratoarea Uca Maria Marinescu locuieşte de ani de zile în cartierul Cotroceni din Bucureşti, oraşul în care tânăra ardeleancă amatoare de expediţii extreme s-a adaptat greu.

Până nu demult, Uca Marinescu stătea într-un apartament cu patru camere (şi o bibliotecă imensă, plină cu volume de aventuri şi scrieri istorice), pe care l-a dat pe unul cu doar două camere. Din banii care i-au rămas, a mai plecat într-o expediţie peste hotare.

Spune că apartamentul pe care îl împarte cu pisica Maya i-a devenit repede foarte drag, deşi din trei ani, doar 12 luni a stat pe acasă. Aici şi-a creat locul potrivit pentru anii liniştiţi pe care îi aşteaptă şi tot aici, în living, dar mai ales în balconul plin de flori, şi-a amenajat spaţiul propice ca să scrie despre oamenii pe care i-a cunoscut în Chile, Bolivia, Peru, Noua Zeelandă, Mongolia, Irlanda, Bhutan, Birmania etc. şi întâmplările care au marcat-o. Casa Ucăi Marinescu e mobilată cu piese vintage, din lemn masiv, iar tot farmecul stă în suvenire aduse din cele mai îndepărtate - la propriu - colţuri ale planetei: măşti create de eschimoşi, clopoţei aduşi din temple budiste, obiecte de decor făcute de mână de femei mongole şi mai ales trofee. Şi vorbeşte foarte mult despre ea: este simplă, dar are un farmec aparte, e cuminte şi-ar putea părea tăcută, dar ascunde mii de poveşti dacă stai să le asculţi. Mobila e decorată de la un cap la altul cu trofee şi suvenire aduse din zecile de expediţii internaţionale bifate

În vizită la Uca Marinescu, am profitat de ocazie şi, între istoriile amănunţite despre expediţii şi jocurile cu Maya, am vorbit despre ce înseamnă „acasă" pentru