În influenta lucrare „Marea Iluzie“ din 1910, scriitorul Norman Angell susţinea că ţările sunt atât de interdependente din punct de vedere economic şi financiar încât un război ar afectat în aceeaşi măsură câştigătorul şi învinsul. În aceste circumstaţe, argumenta acesta, niciun stat nu are cum să fie atât de nechibzuit pentru a porni un război.

Analiza sa asupra catastrofei economică a războiului s-a dovedit corectă. Concluziile sale despre procesul decizional al guvernelor a fost însă tragic de greşit. Patru ani mai târziu, ţările europene se anjagau într-un conflict oribil, îşi aminteşte un editorialist „The Wall Street Journal“.

Situaţia poate fi comparată cu actuala stare a Europei. Liderii europeni par a fi de acord cu un singur lucru zilele acestea: intrarea Greciei în faliment va aduce dezastrul în întreaga Europă. Ce se face în acest sens? Se discută. Se termină discuţiile cu vreo înţelegere? Acceptă cineva vreun compromis? Evoluţia pieţelor şi a burselor (care tocmai au încheiat cel mai prost trimestru de la ieşirea din criză) sunt singurele care pot răspunde la aceste întrebări.

Este retragerea din zona euro o idee bună?

Avertismentele privind consecinţele economice ale ieşirii Greciei din zona euro – care ar putea veni după intrarea în incapacitate de plată, dar nu este o consecinţă inevitabilă a acestui eveniment – sugerează că este un deznodământ pe care factorii de decizie vor vrea să-l evite. Cu toate acestea, deciziile se lasă aşteptate.

Ar fi un „dezastru economic şi financiar nu doar pentru Grecia, ci şi pentru celelalte 16 ţări care vor rămâne în zona euro“, arată Willem Buiter, economist-şef al Citigroup. Ar declanşa „fuga băncilor din fiecare ţară condamnată de către pieţe şi investitori“, continuă Buiter. Investitorii şi creditorii acestor ţări vor intra practic în grevă. Efectele vor fi resimţite în întreaga