Se opreste si se asaza pe o piatra. Vrea sa-si aduca aminte ce-i cu el. Se uita in portofelul lui, mereu gol si citeste documentele. Sigur, il cheama Daniel, este insurat, are si un copil si lucreaza la un bar din cartierul Nicolina. Racoarea diminetii facea ca mintea lui Daniel sa functioneze cit de cit, dar departe, chiar foarte departe de normalitate. Acum vedea, simtea, chiar rationa la nivel aproape animalic. Mergea pe o carare care traversa un lan de porumb si panusele il zgiriau usor. Nu stia unde merge si nici de unde vine. Stia insa la ce foloseste porumbul. Mai stia ca lanul apartinea cuiva si ca din graunte se face faina. Isi mai amintea ca matasea de porumb, cind era copil, o folosea la tigari. Mergea incet si tot asa parea ca memoria sa refacea un raft care depozitase in fapt tot ce a trait. Il durea capul si a dus instinctiv mina spre locul mai dureros. Era o rana plina cu singe inchegat. - Unde, Doamne, m-am zgiriat asa de rau? Abia atunci observa ca avea hainele pline de singe si ajunge imediat la concluzia ca nu se zgiriase. Il lovise rau cineva. Iese din lanul de porumb si dintr-odata recunoaste drumul pe scurtatura spre casa. Locuia in Holboca. Dar de ce ajungea acasa spre dimineata inca nu stia si, mai ales, nici de unde venea nu stia. - Am dormit pe cimp, murmura convins. Se opreste si se asaza pe o piatra. Vrea sa-si aduca aminte ce-i cu el. Se uita in portofelul lui, mereu gol si citeste documentele. Sigur, il cheama Daniel, este insurat, are si un copil si lucreaza la un bar din cartierul Nicolina. Ceata care-i acoperea memoria se ridica cu repeziciune. Lucra ca bodyguard la acel bar si au venit scandalagiii tuciurii si musculosi. A intervenit cu colegul sau, a reusit sa-i dea afara, apoi a urmat bataia. A apucat sa vada sticla care l-a izbit in cap. De aici incolo filmul s-a rupt. Abia acum simte ca-l cam doare corpul peste tot. Daniel isi re