Dacă traseul Coridorului IV nu ar fi fost deviat pe la Timişoara, dacă nu am fi început autostrada Bucureşti-Ploieşti şi dacă nu încheiam contractul cu Bechtel, mai aveam 2,3 miliarde euro.
În prezent, sunt în construcţie sau au fost licitate toate tronsoanele de autostradă situate pe traseul românesc al Coridorului paneuropean de transport IV, Nădlac-Constanţa, mai puţin unul, cel mai dificil, care trebuie să facă legătura între Piteşti şi Sibiu. Toţi oamenii politici care au trecut pe la şefia Transporturilor s-au plâns că este prea scump.
În absenţa unui studiu de fezabilitate, ultima estimare indica suma de 3,09 miliarde de euro care ar fi necesară pentru construcţia acestui tronson, dificil din cauza reliefului accidentat şi a frecventelor alunecări de teren.
Pentru că este prea scump, de câţiva ani a fost avansată posibilitatea ca el să fie construit în regim de parteneriat public-privat. Adică să vină altcineva cu banii.
Am avut bani
Şi totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa. O analiză realizată de Capital demonstrează că România a avut trei sferturi din suma necesară construcţiei autostrăzii Piteşti- Sibiu, însă banii au fost cheltuiţi pe alte proiecte, chiar dacă, la nivel oficial şi în faţa Comisiei Europene, prioritar este Coridorul IV.
În cadrul analizei au fost chestionaţi mai mulţi foşti şi actuali responsabili ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), directori ai unor firme de consultanţă şi constructori, toţi preferând însă protecţia anonimatului.
"Au fost bani pentru Piteşti-Sibiu, însă ei au fost direcţionaţi către alte proiecte, cum ar fi Bechtel sau Bucureşti-Ploieşti", spune un fost oficial din Transporturi.
Totul a început în anul 2003, pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Miron Mitrea. În partea de
