Așadar, Steaua i-a spus lui Ronny Levy leitraot, adică la revedere în ivrit, cea mai răspîndită limbă din Țara Sfîntă. Aparent, acesta a renunțat din proprie inițiativă după 1-1 în depla sare cu AEK Larnaca. Practic, l-au împins să demisioneze atacurile declanșate împotriva sa de Gigi Becali.
Nu-i ușor de precizat ce rămîne în urma lui Levy. Impresia unui tip serios și educat, însă lipsit de inspirație. Poate și de noroc, dar sigur de fler din moment ce n-a priceput unele lucruri simple. De pildă, că Brandan nu e mijlocaș, iar Tatu nu e atacant.
În stilu-i caracteristic, Becali i-a găsit repede înlocuitor israelianului. L-a pus pe Ilie Stan, care urmează să demonstreze că Steaua nu-i o căciulă prea mare pentru el. Pînă atunci, să notăm graba finanțatorului roș-albaștrilor de a schimba antrenorii, ca și modul original, o fi cuvîntul potrivit?, în care percepe acesta fotbalul. Să zici, cum s-a repezit Gigi, că AEK e o formație de Divizia C și că Steaua trebuia s-o rupă în bătaie!, nu-i doar o exagerare. E o enormitate!
De-a dreptul ridicolă în condițiile în care, cu excepția lui M. Costea, tu ai adus numai jucători ieftini sau liberi de contract, pe care nu contenești să-i ridici în slăvi atunci cînd nu-i urechezi! Clar că Becali, îmbătîndu-se cu apă rece, uită un element esențial: că realizezi puțin în cazul în care investești puțin. În ciuda ifoselor europarlamentarului, dar și consecință a erorilor lui de management, echipa nu mai e ce-a fost și nici nu promite să fie curînd. Nerealiste, pretențiile patronului depășesc posibilitățile actualului efectiv, de aceea Steaua trăiește mai de grabă în trecut decît în prezent. Se hrănește cu amintiri.
Seara continentală de joi ne-a lămurit că ne descurcăm din ce în ce mai greu, anevoie, pe plan internațional. Gîfîim, ne chinuim. Din păcate, în pofida organizării și a patosului, ba și a unui public mi
