Vila Florica din Ştefăneşti păstrează şi acum, în cele 20 de camere, istoria secolului al XIX-lea. Domeniul Brătienilor poate fi vizitat în fiecare zi a săptămânii, pentru a vedea casa, capela, ferma şi biblioteca construite în 1858 de Ion C. Brătianu, fost prim-ministru al României.

Fie că eşti pasionat de istorie sau doar vrei să ştii cum au trăit strămoşii tăi, ai ocazia să petreci câteva ceasuri în locurile în care au copilărit şi trăit o bună parte din viaţă membrii celebrei familii Brătianu, din Ştefăneşti, Argeş. Conacul „Florica” numit aşa în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, este unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din ţară, care s-a păstrat foarte bine până în zilele noastre.

Conacul prim-miniştrilor

Familia Brătianu este recunoscută în istorie ca o adevărată dinastie civilă, care a dat nu mai puţin de trei prim-miniştri. Primii doi dintre aceştia, Ion şi Ionel Brătianu au avut un rol important în realizarea României moderne. Domeniul Florica este format din conac, fermă, capelă şi o cramă, amplasate în mijlocul unui parc înconjurat de vestitele podgorii de Ştefăneşti.

Prima casă de la Florica a fost ridicată de Ion C. Brătianu în 1858, după ce s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu şi a fost renovată, mai târziu, de fiul său Ionel, care era un inginer constructor renumit. Între 1905 şi 1912, casa a fost extinsă sub atenta coordonare a arhitectului Petre Antonescu, fiind construit sediul Bibliotecii Aşezământului „Ion C. Brătianu”.

În prezent, vila are 20 de camere. La parter, se află un salon, odaia turcească, sufrageria şi un oficiu, iar pe stânga un studio, dormitorul de musafiri, dormitorul lui Ion C. Brătianu, păstrat nemodificat, cămara, sufrageria de personal, trei băi, o toaletă şi o farmacie. Primul etaj cuprinde o terasă acoperită, o alta deschisă, două dormitoare , trei băi, o toaletă, camera de lucru,